|
LEGE
privind românitatea
şi legăturile românilor de pretutindeni cu România
Art. 1. Existenţa unui număr apreciabil de români şi
originari din România în întreaga lume, după dovezile ştiinţifice
de astăzi de circa 35 de milioane , obligă Statul Român la
recunoaşterea şi susţinerea legăturilor între toţi
românii şi acordarea de sprijin moral şi material în vederea
asigurării promovării şi dezvoltării unităţi
lingvistice, etnice, religioase, culturale, artistice şi de alte
naturi.
Art. 2. În acest scop este recunoscută Uniunea Mondială a Românilor
(UMR), organizaţie cu sediul în Bucureşti şi sucursale în
întreaga lume, care înglobează români de pretutindeni, loiali
statelor din care fac parte şi care îşi recunosc originea românească
şi vocaţia spirituală a neamului din care fac parte.
Art. 3. In conformitate cu Statutul propriu, UMR elaborează şi
aplică o strategie unitară privind relaţiile dintre români,
oriunde se află ei în lume, şi ţară, şi dintre
tară şi asociaţiile lor, în vederea păstrării
fiinţei etnice, limbii, tradiţiilor, istoriei, credinţei,
culturii, creaţiei literare, artistice, ştiinţifice, parte
integrantă a aceleiaşi spiritualităţi româneşti.
Art. 4. Ca organizaţie neguvernamentală, prin reprezentanţii
ei din întrega lume, UMR participă la dezbaterile de interes comun
şi la formularea necesităţilor materiale în vederea obţinerii
sprijinului din partea României, creându-se facilităţi românilor
de pretutindeni la intrarea în ţară şi la activităţile
de investiţii în economia naţională.
Art. 5. In vederea înfăptuirii obiectivelor statutare, Liga Culturală
pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni pune la dispoziţia UMR,
pentru acţiuni comune, şi care astfel redevine lăcaşul
de cultură pentru care a fost creat, imobilul situat în Bucureşti
, str. Schitu Măgureanu nr. l, construit de Liga Culturală între
anii 1926-1928. Sala aflată la parterul clădirii (fostul teatru
"Nicolae lorga"), rămâne în folosinţa Teatrului
"Lucia Sturdza Bulandra", cu condiţia întreţinerii
şi păstrării în stare de funcţionare atâta timp cât
această instituţie va fiinţa, fiind totodată asigurat
accesul UMR pentru desfăşurarea manifestărilor proprii.
Art. 6. în prevederea asigurării unităţii de acţiune
în sprijinul românilor de pretutindeni, Centrul Internaţional
"Eudoxiu Hurmuzachi" de la Crevedia trece în administrarea
acestei UMR
Art. 7. UMR beneficiază de sprijin material acordat prin Bugetul de
Stat pentru susţinerea acţiunilor în conformitate cu Statutul
ei ca persoană juridică, ce îşi desfăşoară
activitatea în România, cu implicaţii în susţinerea românităţii
în lume, pe baza înţelegerilor reciproce atât diplomatice, cât
şi de colaborare ale organizaţiei cu Societăţile
similare din alte ţări.
Art. 8. Forumul suprem de decizie al UMR este Congresul Spiritualităţii
Românilor de Pretutindeni, care se întruneşte anual la Alba Iulia -
Capitala Românilor de Pretutindeni - unde din anul 2006 va funcţiona
un sediu adecvat prin grija autorităţilor judeţene, menit a
promova şi susţine organizatoric întreaga activitate reciprocă
între români.
Art. 9. Congresul este condus de reprezentanţii românilor de
pretutindeni şi îşi asigură prezenţa în viaţa
ţării prin legăturile directe cu Parlamentul, Preşedinţia,
Guvernul României, Biserica Ortodoxă Română, Academia Română,
Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, alte
instituţii şi organizaţii .
Art. 10. În Bugetul de Stat se prevede anual în scopul dezvoltării
acestei activităţi suma de 5.000.000 lei (RON) din care 500.000
lei (RON) pentru organizarea Congresului.
Art. 11. În vederea implementării interesului Statului Român în
problemele românilor de pretutindeni se constituie Federaţia pentru
Relaţii cu Românii de Pretutindeni, ca departament al Parlamentului,
condus de un Preşedinte echivalent cu un Secretar de Stat, cu o
structură şi fonduri de la Bugetul de Stat de 1.200.000 RON
anual a cărui activitate este reglementată prin Norme proprii
care devin anexă la această lege.
Art. 12. Întreaga activitate privind problemele românilor de
pretutindeni este încurajată în mod echivalent cu al francofoniei,
astfel încât cele 35 de milioane de români aflaţi în lume să
beneficieze de acelaşi interes al Statului Român, să fie socotiţi
români, cu dreptul de a alege şi de a fi aleşi, de a contribui
la ridicarea de ansamblu a României între ţările lumii, iar
drepturile şi interesele lor să fie reprezentate şi
rezolvate.
EXPUNERE DE MOTIVE
În lume există aproape 35 de milioane de români şi originari
din România. Pe lângă aceştia se află un important număr
de cunoscători ai limbii române şi ai României, având un rol
important în promovarea vieţii sociale şi a culturii româneşti
în alte state.
Ultimele date statistice evaluează populaţia României la l
martie 2003 la 22.150.000. Ceilalţi, de peste 12 milioane, sunt
constituiţi istoric din acelaşi trunchi comun, odată cu
formarea neamului românesc, de jur împrejurul României ("ţară
înconjurată de români"- Nicolae Iorga), în proporţie de
două treimi, adică ceea ce se numesc comunităţi
istorice, restul fiind "emigraţia", "diaspora",
astăzi căpătând denumirea de comunităţi ale românilor
de pretutindeni. Şi migraţia românilor a fost firească nu
numai în interiorul ţărilor româneşti, dar şi în
afara lor, cunoscându-se numeroşi confraţi care au pribegit sau
şi-au stabilit viaţa, din diverse motive, politice, sociale,
economice, culturale, de familie sau judiciare în alte locuri. O primă
emigraţie istorică importantă a avut loc în Rusia, odată
cu înfrângerea de la Stănileşti a lui Dimitrie Cantemir.
Fenomenul este consemnat din vremea Revoluţiilor de la 1848 şi a
devenit puternic încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea.
Ţările Româneşti, mai ales voievozii lor luminaţi,
şi-au asumat dintotdeauna obligaţia de a avea "în grijă"
pe cei de acelaşi neam aflaţi în afara hotarelor,
sprijinindu-se de ei la vreme de nevoie, iar odată cu Principatele
Unite, şi, mai apoi, cu crearea României, interesul ţării
a fost permanent în recunoaşterea şi susţinerea tuturor
românilor, oriunde s-ar afla ei.
Legile nescrise anterioare s-au păstrat şi s-au impus mai apoi
ca jaloane legislative în documentele juridice ale ţării, un
prim moment hotărâtor fiind prevederile legislative şi implicit
materiale pentru crearea şi funcţionarea celor peste 100 de
şcoli româneşti şi aşezăminte religioase şi
culturale în întreaga zonă balcanică, menite să păstreze
şi să dezvolte conştiinţa naţională şi
spiritualitatea românească.
Cele dintâi "roade" spirituale ale acestor înfăptuiri au
fost demonstrate cu prilejul jubileului organizat de Carol I la 1906, la
care au fost prezenţi şi reprezentanţi ai românilor din
comunităţile istorice.
De altfel, în statutele ASTREI, Societăţii de cultură
macedo-române, Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor
încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea era prevăzut în
articole distincte sprijinul ce se acordă românilor din
Transilvania, Balcani sau din alte zone, iar prin înscrierea lor juridică
acestea devin documente oficiale care atestă şi grija naţională
pentru "întreaga suflare românească" oriunde s-ar afla
ea. Recunoaşterea lor prin legi speciale a consfinţit această
problemă de interes statal după Marea Unire de la 1918.
Cea dintâi Lege privind sprijinirea credinţei strămoşeşti
la românii de pretutindeni a fost promulgată în 1932, la propunerea
lui Nicolae Iorga, după vizita făcută la românii din
America, în 1930.
Abia după 1990 avea însă să se pună problema
interesului fată de românii aflaţi în număr considerabil
în afara graniţelor ţării, devenind necesară legislaţia
referitoare la ei, în conformitate cu prevederile Constituţiei României.
La sugestia Ligii Culturale Române şi a Congresului Spiritualităţii,
Guvernul României a emis o hotărâre privind organizarea şi
funcţionarea Consiliului pentru Problemele Românilor din Străinătate,
care avea "ca scop multiplicarea şi consolidarea legăturilor
statului român cu românii şi, respectiv, aromânii din afara graniţelor
ţării."
Legea nr.150, din 15 iulie 1998, prevede acordarea "de sprijin
Comunităţilor româneşti de pretutindeni",
constituindu-se, pe baza unui segment existent în cadrul Ministerului
Afacerilor Externe, un Departament pentru Relaţiile cu Românii de
Pretutindeni şi Centrul "Eudoxiu Hurmuzachi".
A urmat un Proiect legislativ pentru modificarea Legii nr. 150/1998, un
altul reprezentând iniţierea unei Legi speciale privind
"sprijinul acordat românilor de pretutindeni", bazat pe
prevederile art. 7 din Constituţia României, precum şi altele
sugerate de formaţiunile politice şi organizaţiile
neguvernamentale preocupate de problemele românilor de pretutindeni.
Întrucât o treime dintre români se află în afara graniţelor,
iar din 1990 tot mai importantă a devenit stabilirea legăturilor
reciproce dintre toţi românii care privesc deopotrivă atât
interesul Ţării Mamă faţă de ei, cât şi
obligaţiile filiale cu care toţi aceştia întâmpină
grija firească a României, acest flux şi reflux este necesar să
se normalizeze ca o chestiune specifică realităţilor
mondiale contemporane şi, mai ales, în sprijinul aderării
şi integrării României în Uniunea Europeană.
Paşii făcuţi până în prezent în legătură
cu această armonizare sunt pregătitori şi este momentul
decisiv al unei strategii clare, pe baza căreia să se acţioneze
cu fermitate, în vederea unităţii românilor de pretutindeni în
susţinerea României, a intereselor şi dezvoltării ei.
Singura încercare de promovare a concepţiei privind românitatea
şi lansarea strategiei pe baza căreia să se înfăptuiască
acest deziderat s-a manifestat prin crearea Congresului Spiritualităţii
Româneşti de Pretutindeni care a reuşit să convoace, mai
întâi în Staţiunea Băile Herculane, apoi la Alba Iulia, unde
are loc în 2005 a IX-a ediţie, un număr de 4.000 de reprezentanţi
ai românilor de pretutindeni (din 38 de ţări şi 100 de
organizaţii, societăţi, instituţii, presă,
posturi de radio şi televiziune etc.), distinse personalităţi
ale vieţii sociale şi culturale, rezultatele fiind apreciate între
români.
Rezoluţiile şi proiectele Congresului au fost înaintate
oficialităţilor, dar până în prezent nu au avut nici un
efect practic. Se prevedea: Instituţionalizarea unei forme
organizatorice, menită să contribuie la întărirea legăturilor
dintre cei 35 de milioane de români, atragerea celor din afara tării
la viaţa politică, inclusiv participarea şi exercitarea
dreptului de a alege şi a fi ales, de a ocupa funcţii oficiale
în Stat, şi implicarea în viaţa economică, socială,
spirituală, creându-se astfel premisele unor relaţii adevărate
între toţi românii aflaţi pe toate continentele.
Congresul Spiritualităţii Româneşti a fost organizat de
Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, creată
în 1890 şi revigorată după 1989, având la bază
Statutele elaborate de Nicolae lorga, preşedintele ei vreme de trei
decenii, singura organizaţie neguvernamentală care se bucură
de încredere în rândurile românilor din lume, creatoare a Podurilor de
Flori de la Prut, realizatoare a peste 40 de monumente în comunităţile
româneşti din Europa, a altor manifestări, îndeosebi în
Basarabia, Bucovina, Banatul Sârbesc, Valea Timocului şi în alte
zone.
Liga Culturală, ca societate civică, şi Congresul
Spiritualităţii Româneşti au constituit Comitetul de iniţiativă,
împreună cu reprezentanţii propuşi de comunităţi,
în vederea unificării tuturor organizaţiilor din comunităţile
româneşti, astfel încât să convoace, în preajma zilei de l
Decembrie 2005, Ziua Naţională a României, la Alba lulia,
Congresul al IX-lea, care să includă în programul lui
discutarea Legii privind românitatea şi crearea Asociaţiei
Mondiale a Românilor de Pretutindeni.
În vederea realizării acestui obiectiv fundamental al întregii
românităţi se prevăd două etape:
1. legături cu toate organizaţiile importante ale românilor din
întreaga lume, convingerea acestora să participe la elaborarea
strategiei relaţiilor dintre români, în contextul aderării la
Uniunea Europeană. Se va ţine seama de diferenţierea şi
specificul vieţii politico-sociale a românilor aflaţi în
Republica Moldova, a celor din comunităţile istorice existente
în Bucovina, Bugeac, alte zone din Ucraina şi Rusia, din Banatul Sârbesc,
Valea Timocului, din Bulgaria, Grecia, Macedonia, precum şi a comunităţilor
nou create în celelalte ţări din Europa, America, Orientul
Apropiat, Australia sau alte state. Vor fi estompate, cu acest prilej
problemele litigioase existente între români, găsindu-se soluţii
de colaborare armonioasă;
2. elaborarea Proiectului Legii privind românitatea şi legăturile
românilor cu ţara, incluzând şi legiferarea dreptului de a
alege şi de a fi ales, cu un număr corespunzător de
parlamentari, prin includerea acestui deziderat în Legea electorală,
precum şi sistemul legăturilor imediate pe baza strategiei
necesare la începutul Mileniului Trei.
Aceste idei au fost discutate şi cu reprezentanţii românilor de
pretutindeni la solemnitatea de la Luxemburg, care şi-au exprimat
acordul de convocare a Congresului şi au propus ca dată de
constituire a Comitetului de Iniţiativă ziua de 25 aprilie 2005,
aceeaşi cu semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană.
În vederea înfăptuirii acestui obiectiv şi a instituţionalizării
este necesară prevederea sumei de 5.000.000 lei (RON), din care
500.000 lei (RON) pentru organizarea Congresului.
Aceste prevederi sunt necesare pentru întreţinerea Sediului şi
a unui personal minim, pentru baza tehnică de lucru, pentru deplasări
şi alte proiecte menite să ducă la unitatea de idei a
comunităţilor româneşti: Revista românilor de
pretutindeni, emisiuni radio şi tv, cărţi de propagandă,
promovarea şi popularizarea acţiunilor etc.
Suma necesară ar putea fi folosită, eventual, din prevederile
bugetare repartizate Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de
Pretutindeni, sau din economiile făcute de alte sectoare privind
sprijinul acordat culturii şi relaţiilor cu românii de
pretutindeni.
NOTĂ: Ne permitem să publicăm ca susţinere morală,
Rezoluţia Congresului, Declaraţia şi Apelul CSR - privind
bogăţiile auro-argintifere din Munţii Apuseni.
Ion Mărgineanu
(membru în conducerea CSR)
Rezoluţia
Congresului Spiritualităţii Româneşti
Congresul al IX-lea al Spiritualităţii Româneşti, desfăşurat
în perioada 28-30 noiembrie 2005 la Alba Iulia, constituit din 340 delegaţi
din 31 de ţări, a dezbătut problematica ordinii de zi
şi a hotărât următoarele:
Art. 1 Congresul Spiritualităţii Româneşti, Asociaţie
cu personalitate juridică de sine stătătoare, înregistrată
în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor în conformitate
cu OG nr. 26/2000, cu sediul permanent în Bucureşti şi desfăşurare
tradiţională la Alba Iulia, rămâne irevocabil o instituţie
nepolitizată, unica politică fiind cea a conservării şi
promovării românităţii ca valoare universală.
În acest sens, Congresul Spiritualităţii Româneşti îşi
menţine hotărârea ca funcţia de Preşedinte de onoare
să se atribuie, cu titlu permanent, Preşedintelui României, iar
funcţia de Preşedinte în exerciţiu, unei personalităţi
reprezentative a românităţii.
Activitatea curentă a Congresului Spiritualităţii Româneşti
se realizează de către Comitetul Director. Instituţionalizarea
Congresului Spiritualităţii Româneşti permite crearea
cadrului legal de finanţare bugetară. Demersurile necesare
pentru atribuirea prin HG a fondurilor corespunzătoare desfăşurării
activităţilor se vor face conform Programului adoptat.
Art. 2. Congresul Spiritualităţii Româneşti îşi însuşeşte
şi susţine Declaraţia Forumului Democratic al Românilor
din Republica Moldova prezentată în plen.
Art. 3. Congresul Spiritualităţii Româneşti adoptă
Declaraţia cu privire la Proiectul de Lege a Statului Minorităţilor
Naţionale şi susţinem "Apelul privind bogăţia
auriferă Roşia-Montană".
Art. 4, Congresul Spiritualităţii Româneşti aprobă
Proiectul Legii privind Românitatea şi legăturile românilor de
pretutindeni cu România, care urmează să fie înaintat către
Guvern şi Parlamentul României. legea cuprinde, în principal,
facilităţile acordate de către Statul Român românilor
aflaţi în întreaga lume.
Art. 5. Congresul Spiritualităţii Româneşti, reprezentând
asociaţiile tradiţionale, a luat act de scrisoarea de intenţie
semnată de reprezentanţii românilor din 12 ţări
şi aprobă constituirea asociativă a Uniunii Mondiale a Românilor
(UMR) ca Organ reprezentativ al românilor de pretutindeni.
UMR va avea personalitate juridică de sine stătătoare,
apolitică, nonprofit şi ne-guvernamentală, organul suprem
de decizie fiind Congresul Spiritualităţii Româneşti.
– Sediul UMR va fi în Bucureşti.
– Membrii sunt toate persoanele fizice sau juridice care aderă la
Statutul UMR.
– Constituirea de filiale ale UMR în toate ţările unde există
comunităţi româneşti se va realiza prin delegarea de
competenţe vicepreşedinţilor Congresului Spiritualităţii
Româneşti şi ai Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de
Pretutindeni.
Art. 6. Congresul hotărăşte constituirea unui Grup de lucru
operativ şi îl împuterniceşte cu înscrierea juridică a
UMR în următoarea componenţă:
Victor Crăciun
Mircea Chelaru
Mihai Cimpoi
Avram Crăciun
Mircea Dogaru
Ştefan Breiller
Nicolae Popa
Ion Cizmaş
Vasile Tărâţeanu
Gheorghe Zbuchea
Ionela Flood
Ilie Cristescu
Adoptată la 30
noiembrie 2005, în Ziua Sfântului Apostol Andrei de către Congresul
Spiritualităţii Româneşti
Declaraţia
Congresul
Spiritualităţii Româneşti
(ediţia IX,
Alba Iulia, 28-30 noiembrie 2005)
Constituţia României consfinţeşte un adevăr istoric
indiscutabil: Statul Român este naţional şi unitar, cu o limbă
de stat, stemă şi imn care sunt lucruri sfinte, inalienabile
oricărei naţiuni.
În virtutea acestui fapt considerăm că iniţiativele
legislative de orice natură nu trebuie să contravină adevărului
fixat în Constituţie, care este legea fundamentală a
ţării.
În România, după cum se ştie, locuiesc mai multe comunităţi
etnice - maghiari, romi, ucraineni, polonezi, evrei, armeni, germani, tătari,
sârbi, eleni şi altele, care îşi au reprezentanţii lor în
Parlamentul ţării şi care se bucură de acelaşi
drept cu cetăţenii majoritari de a-şi păstra
identitatea naţională.
Chiar şi în lipsa unei legi a minorităţilor naţionale,
Statul Român creează, conform Constituţiei, condiţii
normale, care corespund în cel mai înalt grad standardelor europene în
materie de drepturile omului şi ale persoanelor aparţinând
minorităţilor naţionale.
În această direcţie Statul Român alocă sume importante
din buget pentru satisfacerea nevoilor spirituale şi culturale ale
fiecărei minorităţi naţionale autohtone.
Dat fiind acest fapt respingem orice proiect de lege anticonstituţional
şi segregaţionist, susceptibil de a crea privilegii pentru unele
minorităţi în defavoarea altora şi a majorităţii
şi de a duce la secesionarea României.
După părerea noastră, proiectul de lege a minorităţilor
naţionale, propus de UDMR, care se află în dezbatere în
Parlamentul României, contravine principiilor convieţuirii europene,
Constituţia României, Declaraţiei universale a drepturilor
omului, Cartei europene privind limbile minoritare şi regionale
şi spiritul Convenţiilor şi Acordurilor adoptate în Europa
la care România este parte.
De aceea ne adresăm Parlamentului României, în mod deosebit Camerei
Deputaţilor, în numele românilor de pretutindeni, cu rugămintea
să nu adopte o lege care ar duce la enclavizare în România şi
ar încălca prevederile constituţionale.
Adoptată la
Alba Iulia în ziua de 30 .11. 2005
Apelul Congresul
Spiritualităţii Româneşti privind bogăţiile
auro-argintifere din Munţii Apuseni
Congresul Spiritualităţii Româneşti, întrunit la Alba
Iulia în perioada 28-30,11,2005, revine asupra apelului făcut la cel
de al VII-lea Congres, din 2003, privind stoparea Proiectului de explorare
şi exploatarea zăcămintelor auro-argintifere de la Roşia
Montană şi alte perimetre de amplasament din Munţii
Apuseni.
Readucem în atenţia organelor de decizie că Roşia Montană
este prima localitate atestată documentar din ţara noastră
(6 februarie, anul 122), constituind cea mai grăitoare dovadă a
existenţei noastre pe acest perimetru, cu o bogăţie minerală
de excepţie, constituind obiectul unor exploatări de cel puţin
2000 de ani neîntrerupţi, iar acest proiect propune exploatarea în
regim de urgenţă de numai 17 ani, în carieră deschisă,
cu dispariţia fizică a celui mai important sit istoric şi zăcământ
auro-argintifer din Europa.
Prin apelul anterior, am solicitat autorităţilor guvernamentale
şi administrative locale şi judeţene, luarea măsurilor
ce se impun, având în vedere agresivitatea companiei, pe toate căile,
de promovare a proiectului, şi forţănd populaşia locală
de a-şi părăsi gospodăriile şi locurile natale. Până
la această dată avem doar uşoare semne de tergiversare în
obţinerea avizelor de exploatare, dar nicidecum de sistarea acestui
proiect.
Raportul din anul 2003 al Comisiei Parlamentare asupra proiectului Gold
Corporation, Raport care menţionează nemulţumirile şi
reclamaţiile din partea locuitorilor cât şi a diverşilor
cetăţeni al României nu s-a discutat în Parlamentul României,
tocmai pentru faptul că scotea în evidenţă mari încălcări
ale legilor în vigoare.
În acest sens, Congresul al IX-lea al Spiritualităţii Româneşti
aprobă prezentul document, în speranţa că autorităţile
statului vor ţine cont şi de dorinţa românilor din
diaspora, pentru salvarea acestui patrimoniu naţional pe care îl
considerăm cel mai de preţ tezaur care ni l-au lăsat moştenire
străbunii noştri.
Herodot, în istoria războaielor lui Darius, scria, la 513 î.e.n.,
despre existenţa unor bogate zăcăminte de aur pe malurile râului
Maris (actualul râu Mureş).
În perioada ocupării romane, care a durat 166 de ani, s-au extras
500.000 kg aur şi 950.000 kg argint din zăcămintele de la
Roşia Montană, Bucium, Zlatna, Almaş, Stănija, Ruda
(Brad) şi altele.
Pornind de la aceste informaţii, mari oameni de ştiinţă
ai naţiunii noastre au efectuat cercetări geologice şi
geofizice complexe, identificând 410 perimetre noi, verificate între ani
1940-1990. Aceste mari rezerve, conform Constituţiei actuale,
reprezintă bogăţii naţionale, ale poporului român,
şi în consecinţă trebuie să fie folosite numai în
interesul său.
Alba Iulia, 30.11.2005
|
